10 septembrie 2012

man is peace, woman is love

PEACE and LOVE!


 In profunzimile lor spirituale, barbatul este Pace, iar femeia este Iubire.    
     
Cum il traieste un barbat pe Dumnezeu? Ca stare de Pace, Claritate si Luciditate. El cauta realitatea ultima, Vidul, Nimicul. Constiinta pura. Creatorul.

Cum il traieste o femeie pe Dumnezeu? Ca stare de Iubire, Deschidere si Conexiune. Ea cauta realitatea ultima, Intregul, Totul. Energia pura. Creatia.

Cand un barbat si o femeie fac dragoste, cele doua universuri de unesc. Pacea cu Iubirea, Nimicul cu Totul, Constiinta cu Energia, Creatorul cu Creatia.
Din punct de vedere biologic, barbatul este foarte focalizat pe scopul sau, acela de a penetra mistreriosul univers feminin si a-si raspandi in el semintele creatiei, prin ejaculare. Acest scop si-l doreste cu ardoare si va face tot posibilul sa-l obtina cat mai repede, va angaja toata concentrarea, forta si determinarea de care este capabil.
Starea pe care o obtine dupa, este una de pace, liniste, descarcare de tensiuni. De vid. Telul a fost atins. Universul feminin a primit, plin de iubire, intentia sa creatoare. Barbatul a devenit un Creator.
 Aceasta stare va rodi apoi si in viata sa, oferindu-i relaxare, detasare, incredere, claritate, concentrare, precum si o capacitate crescuta de a crea si de a materializa lucruri in viata sa, de a-si indeplini misiunea sacra pe care a ales-o in aceasta viata. Nu intamplator se spune ca “In spatele unui barbat puternic, se afla o femeie la fel de puternica.” Da, o femeie puternica, dar o femeie puternica in iubirea sa. Cu cat iubirea femeii este mai puternica, cu atat barbatul va reusi sa-si manifeste mai plenar potentialul sau si sa dea lumii roadele creatiei sale. Un barbat puternic este un barbat iubit de femeia lui. 
Atunci cand face dragoste, o femeie este toata o explozie de energie...o curgere tumultoasa de senzatii....uitand de ea, pierzandu-se...in atingeri, sunete, imagini, mirosuri, gusturi, emotii, lacrimi, tipete, soapte, ras, plans, tremuraturi si zvarcoliri. Este energie, este manifestare plina de pasiune si stralucire. Este insasi viata, materia prima moale, fluida, care nu isi doreste altceva decat sa fie penetrata de constiinta masculina si sa i se dea o forma....sa fie deschisa, modelata, semanata ca un pamant roditor si inaltata la cer.
 Acest lucru o va face pe femeie ca in final sa se simta implinita. Daca la sfarsitul actului amoros, barbatul se simte gol, in vid, pace si claritate, femeia se simte plina, in iubire, desfatare si energie.
 Starea aceasta de va prelungi in viata femeii intr-o mai mare deschidere si iubire catre tot ce exista in jurul ei, facand-o sa-si exprime propria frumusete si energie in lume fara teama, hranind tot ce o inconjoara cu aceasta frumusete si iubire. Frumusetea este o energie divina. Frumosul, alaturi de Bine si Adevar, reprezinta una din valorile fundamentale ale omenirii, tocmai din acest motiv, ca este un tip de energie divina care sustine viata pe acest pamant. Toate femeile dupa ce fac dragoste sunt mult mai frumoase, pentru ca ele se conecteaza in mod automat la acest tip de energie, il iau si il aduc in lume cu generozitate.
 Bineinteles ca fiecare dintre noi, fie ca suntem barbati, fie ca suntem femei, avem si o parte masculina si una feminina. De aceea, chiar daca avem un partener sau nu, sau atunci cand facem dragoste, noi putem sa manifestam si energia sexului opus, astfel incat sa formam intreguri armonioase, constiente si iubitoare in acelasi timp.

             Peace and Love!

09 septembrie 2012

nu putem pierde iubirea


        Atunci cand credem ca putem pierde iubirea, nu numai ca ne departam de esenta vietii, dar putem cadea in cea mai neagra agonie.

       Nu putem pierde decat ceea ce avem. Avand senzatia ca "avem" sau "vom avea" ceva, pe cineva, asta va conduce, mai devreme sau mai tarziu la ideea ca "am pierdut" ceea ce aveam. Nu poti pierde iubirea, pentru ca ea este infinita, permanenta, eterna. Iubirea dintre doua suflete asa este. Ceea ce poti pierde este doar iluzia de posesie, atasamentul, dorinta de a te simti special, de a beneficia de atentia celuilalt...adica ceea ce numim noi "iubire" la nivelul acesta profan. Conectarea dintre doua suflete exista dincolo de toate acestea si dincolo de orice distanta care ii desparte si de orice timp care ar putea sa fie sau nu petrecut impreuna. Indiferent daca celalalt cade sau nu in iluzie, isi mai pastreaza sau nu conectarea cu iubirea fata de tine, iti mai acorda sau nu atentie, te respinge sau nu. Indiferent daca, poate tu alegi sa faci asta, conexiunea si iubirea profunda dintre suflete va exista etern.

            De aceea, este foarte important ca cei doi sa-si pastreze o stare de vibratie inalta, sa se conecteze, pe ei si/sau unul pe celalalt la realitatea ultima, sa-si trimita iubire neconditionata din Sursa unul altuia, mai ales atunci cand simt ca ii incearca o stare de nesiguranta, gelozie, dor/nostalgie, semn ca isi iau in serios rolul acesta mic de fiinta umana, neputincios, vulnerabil si dependent de iubirea celorlalti.

             De asemenea, ajuta in astfel de cazuri si aducerea de energie in centrul al treilea - Manipura - centrul de putere, locul unde simtim frica in caz de dezechilibru. Acest centru energetic coordoneaza activitatea organelor digestive - nu intamplator simtim "fluturi" in stomac, iar la nivel fizic pot aparea senzatii de durere, balonare, probleme intestinale, etc. Energie putem aduce in acest centru cel mai simplu prin intentie, prin atingerea cu palmele, respiratia in acest centru sau combinatii, sau Reiki pentru practicanti.

            Mai mult, conectarea cu misiunea noastra, cu vocatia si pasiunea noastra este in masura sa ne scoata din "rolul" marunt si din suferinta. Exercitarea si manifestarea vocatiei noastre in lume, nu numai ca ne distrage atentia de la suferinta (sa nu uitam ca ce hranesti cu atentia, deci cu energia ta, acela va creste), dar reprezinta si un excelent canal prin care curge energia divina in viata noastra si in lume.

07 septembrie 2012

divort cu iubire


        Divort cu iubire? Da. Atunci cand vom intelege ca fiecare am contribuit la creearea situatiei prezente, chiar si numai prin faptul ca am tolerat abuzul. Atunci cand vom intelege ca nu exista vina, ca partenerul nostru ne-a fost maestrul care ne-a ajutat sa invatam niste lectii pentru a creste in constientizare, iubire si compasiune. 
      Neale Donald Walsch spunea foarte frumos ca "poţi doar reuşi, nu poţi eşua. Eşecul este  imposibil; este o iluzie. Nimic nu este o nereuşită. Nimic. Totul mişcă  înainte povestea umană şi astfel procesul de evoluţie. Totul te înaintează  în cadrul călătoriei tale."
        Ne-am obisnuit sa credem ca daca relatia noastra s-a sfarsit inseamna ca a fost un esec. Mai mult, rescriem trecutul si ne imaginam ca totul a fost o minciuna, desi atunci, cand eram in "Aici si Acum" simteam iubire. Preferam sa modificam trecutul si sa negam ceea ce am simtit atunci, sa negam ca partenerul ne-a iubit, desi atunci am simtit asta cu toata fiinta, pentru a pastra intacta ideea ca "daca relatia noastra s-a sfarsit inseamna ca a fost un esec". Si daca asta ar fi o simpla prejudecata? Cum ar fi sa realizam ca despartirea nu este decat un pas firesc  spre urmatoarea treapta de evolutie? Ca fiecare relatie are viata ei, timpul ei si darurile ei nepretuite pentru noi? Ca a fost un adevarat succes in masura in care a reusit sa ne faca mai intelepti, mai constienti si mai plini de compasiune?