esti un inger!

             De cate ori nu auzim aceste cuvinte!

            Daca le auzi suficient de des si daca rezonezi si tu cu ideea, poate ar fi util sa afli mai multe despre acestea de la celebra Doreen Virtue  (http://www.angeltherapy.com/) autor spiritual, specializata in terapia cu ingeri. In urma experientei de peste 15 ani in comunicarea cu ingerii si in lucrul cu oamenii, in cadrul sesiunilor private sau a workshopurilor pe care le tine in tari din lumea intreaga, ea a constatat ca exista in toata lumea oameni care sunt intrupari ale unor spirite evoluate, incarnate pe Pamant cu scopul de a ajuta, ca si Lucratori in lumina, la vindecarea planetei. Doreen Virtue descrie, in lucrarea sa, Tărâmurile îngerilor pământeni (una din cele peste 50 de lucrari pe care le-a publicat in tari din lumea intreaga), un numar de "personaje" mai putin obisnuite care traiesc printre noi si pe care le-a numit, dupa entitatea pe care o incarneaza: Ingeri intrupati, Spirite ale naturii, Magi, Oameni Stelari, Oamenii Marii, Cavaleri Paladini.

            Autoarea afirma ca cea mai buna modalitate de  afla de pe ce "taramuri" vii este sa testezi ceea ce simti in corp si in inima in momentul in care intrii in contact cu informatiile care descriu fiecare categorie. Ar trebui sa fii  atent   la semnalele  trupului,  cum ar  fi contracţiile   nervoase,   reacţiile  musculare,   sau   o   senzaţie   de   deja-vu. Pur si simplu vei simti. Vei stii.  "Dacă descoperi că ai caracteristici din mai mult de un singur tărâm (sau din nici unul) poate că eşti dintr-o categorie încă nedescoperită, sau din amestecul a două sau mai multe categorii", spune Doreen Virtue.

            Daca ti se spune destul de des ca esti un inger, poate ca ar trebui sa te intrebi daca nu cumva faci parte din aceasta categorie, a ingerilor intrupati. In urma studierii a mii de oameni, Doreen Virtue a scos in evidenta o serie de trasaturi comune, fizice, psihice si comportamentale, pe care le-a descoperit ca fiind caracteristice ingerilor intrupati. Ea spune ca acestia au tendinta:

-         să aibă feţe duioase, rotunde,  în formă de inimă

-         să „arate” ca nişte îngeri (atât femeile cât şi bărbaţii)

-         să aibă buze arcuite şi ochii mari, ca de căprioară, care radiază inocenţă şi iubire

-         să-şi deschidă părul la culoare, sau să-l facă mai luminos (nu contează care este rasa lor genetică)

-         să pară că strălucesc, având o aură uriaşă în jurul lor

-         să aibă probleme cu pofta crescută de mâncare şi cu greutatea (deh, ingerii sunt mai grasuti, asa... :))

-         să se scuze şi să spună „Îmi pare rău” în mod frecvent

-         să fie ajutoare calificate, cum ar fi profesori, însoţitori de bord, asistente sau consilieri; in general, fac o munca de vindecare sau de invatatori pentru ceilalti

-         sa fie foarte încrezatori in oameni

-         sa le fie foarte greu sa spună nu şi să se simtă vinovaţi când alţii îi ajută

-         sa fie rabdatori si calmi

-         să iubească îngerii şi au colecţii de statuete cu îngeri, poze, cărţi, bijuterii, etc.

-         să aibă îngeri păzitori suplimentari

-         să se îndrăgostească de potenţialul cuiva şi să încerce să o instruiască pe acea persoană pentru a o conduce către măreţie

-         să aibă relaţii cu dependenţi de alcool sau de droguri

-         să rămână într-o relaţie mai mult timp decât o fac persoanele obişnuite ( de multe ori au parte de provocări relationale).

            Fiecare categorie, spune Virtue, are caracteristici unice ale ochilor, aceasta fiind o metodă de a afla grupul din care provine cineva: "Ingerii intrupati au ochi plini de inocentă, pura si duioasa. Ei radiaza iubire neconditionata, asemeni ochilor unui pui de caprioara."

          Cu trupurile lor voluptoase, cu fetele lor adorabil de frumoase, ingerii intrupati emana o energie dulce si iubitoare, aducand pace, alinare, vindecare.

suferinta din dragoste. studiu sociologic

Motto: "Am invatat de-a lungul multor suferinte ca inca sunt departe
 de a iubi precum ingerii, care nu sufera din iubire, caci ei stiu sa
 iubeasca fara asteptari, fara sovaire, neconditionat
 si stabil." (Raspuns anonim)

       In urma cu aproximativ 7 saptamani am lansat, mai mult in joaca si pentru satisfacerea unei curiozitati personale, un chestionar on-line privind suferinta din dragoste. Studiul nu are pretentii de reprezentativitate pentru toate categoriile de populatie, dar este corect realizat stiintific iar rezultatele lui sunt demne de luat in seama de cei ce lucreaza in domeniul relatiilor de cuplu, cat si de publicul larg. Chestionarul a fost lansat si popularizat pe email, bloguri si in reteaua de socializare Facebook. Multumesc din inima tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui studiu, raspunzand la chestionar sau ajutand la popularizarea lui.

Cine au fost cei interesati de acest subiect?

    In primul rand, este interesant de constatat cine au fost cei care au fost atrasi de acest subiect si dornici sa impartaseasca din experienta lor referitoare la suferinta din dragoste. Este vorba in primul rand de femei (128 din totalul de 156, restul de 28 fiind barbati), iar in ceea ce priveste varsta, repartitia arata cam asa:

Graficul nr. 1 - Varsta subiectilor

    Procentul mic de subiecti peste 46 de ani si inexistent chiar pentru cei peste 56 de ani s-ar putea explica, pe de o parte, si prin numarul mic de persoane din aceasta categorie care isi petrec timpul pe Internet (chestionarul fiind popularizat exclusiv on-line).

Care sunt motivele suferintei din dragoste?

    Principalele motive ale suferintei invocate de subiecti au fost, in ordine: tratamentul inadecvat din partea partenerului - 38,03%, faptul ca au fost parasiti (despartire, divort) - 37,82% si faptul ca au fost respinsi - 32,69%. Tratamentul inadecvat din partea partenerului le afecteaza in primul rand pe femeile cu varsta intre 46-55 ani, in timp ce parasiti au fost in special tinerii intre 18-25 ani, atat barbati cat si femei in aproximativ aceeasi masura (20,83% din barbati si 20,76% din femei), iar la diferenta mica de scor si cei cu varsta intre 36-45 ani. Respingerea a fost resimtita ca si cauza a suferintei de cei cu varstele intre 26-35 si 36-45 ani, si i-a afectat mai mult pe barbati.

    A fost indicata chiar ca principala cauza a suferintei de catre acestia, in timp ce femeile au raportat ca principala cauza a suferintei tratamentul neadecvat din partea partenerului. Si este firesc dintr-un anumit punct de vedere: barbatii isi doresc sa fie primiti, acceptati (pentru ca ei sunt cei care, din punct de vedere biologic, trebuie sa-si transmita genele), iar femeile isi doresc sa fie protejate si iubite (pentru ca ele au nevoie de asta, din punct de vedere biologic, pentru a putea creste copii). De aceea, este posibil ca ei sa fi avut parte de lectii tocmai legate de aceste probleme, de a-si descoperi si dezvolta partea din ei care le lipseste: propria acceptare (impacare) sau propria capacitate de a iubi. Dar despre lectiile pe care le invatam din aceasta suferinta vom vorbi pe larg intr-o sectiune ulterioara.

Cat de mult ne dor ranile? Le mai avem? S-au transformat in aripi pentru zbor? Sau le ascundem sub pres? 

    Din totalul celor care s-au incumetat sa vorbeasca despre suferinta lor din dragoste, 34,62% au avut o suferinta recenta - sub 1 an (ii felicit pentru curaj), 32,70% si 29,48 % au spus ca a trecut o perioada de1-4 ani respectiv peste 4 ani de la producerea evenimentului care a declansat rana din iubire si pana in prezent.

    Numai 21,16% dintre subiecti estimeaza gradul de vindecare al ranii lor sub 50%, in timp ce 78,84% apreciaza ca si-au vindecat ranile in proportie de peste 50%.

Graficul nr.2  - "Cum apreciati in prezent gradul de vindecare a ranii dvs.?"

    Mai mult, dupa cum se poate observa din grafic, 39,74% dintre respondenti declara ca stau chiar foarte bine la acest capitol (raspunsurile 10 si 11). Super! Asa sa fie? Vom vedea intr-o sectiune ulterioara.

Ce fac oamenii in mod normal pentru a iesi din suferinta din dragoste?

    Conform raspunsurilor obtinute, cei mai multi dintre ei vorbesc cu un prieten sau cu cineva apropiat pentru a-si descarca of-urile (57,69%), isi programeaza pozitiv inconstientul (41,67%), ies mai des "in lume" (34,62%) sau se indreapta catre realizarea propriei vocatii si pasiuni (32,69%). Putini sunt cei care nu fac nimic (8,33%), recurg la alcool sau alte substante pentru a-si imbunatati starea (9,62%), vorbesc cu un preot (10,26%) sau se dedica ajutorarii celorlalti (12,18%). Un numar important totusi au facut sport (26,28%), au practicat meditatia (25,00%), s-au afundat in munca (22,44%) sau au consultat un specialist (psiholog, psihoterapeut) (17,95%).

    Era interesant de vazut totusi si in ce masura aceste lucruri au functionat. Din pacate, raspunsurile la intrebarea "Care dintre acestea au fost eficiente pentru dvs?" nu au putut fi validate din cauza ca, la verificarea raspunsurilor, am constatat ca un numar semnificativ de subiecti nu s-au referit strict la experienta lor, ci au facut o evaluare (se mai spune "si-au dat cu presupusul" :)) a tuturor modalitatilor de iesire din suferinta, chiar daca, dupa spusele lor, nu le-au aplicat. Ori, nu asta ma interesa, parerea oamenilor despre acestea, ci eficienta lor testata, confirmata si validata de experienta directa a celor care au raspuns. Drept pentru care am fost nevoita sa anulez intrebarea respectiva, bineinteles cu "pumnii in cap" de rigoare ca am avut incredere si nu am aplicat un filtru in chestionar.

    E interesant totusi de remarcat ca, desi gasirea unei metode eficiente de iesire din suferinta a fost punctul meu principal de interes in aceasta cercetare, tocmai aici nu am obtinut nici un raspuns. Sau poate nu aici trebuia sa-l caut. Providenta a avut alte planuri cu mine si m-a facut sa pricep ca, poate cea mai eficienta modalitate de a iesi din suferinta este intelegerea sensului suferintei, constientizarea propriilor greseli, invatarea propriilor lectii. Cata vreme suferim este un semn ca inca mai avem lucruri neintelese. Suferinta nu este altceva decat o presiune spre constientizare.

Intelegerea sensului suferintei

     La intrebarea "Considerati ca suferinta are vreun sens? Daca da, care?" (intrebare deschisa),

•    19,87% au fost de parere ca suferinta te ajuta sa te cunosti mai bine, iti creste nivelul de constientizare: "Poti avea sansa sa te descoperi si sa gasesti misiunea ta pe acest pamant.";

•    17,30% considera ca te ajuta sa te maturizezi, sa devii mai puternic, mai intelept;

•    13,46% spun ca sensul suferintei este acela de a te ajuta sa te trezesti, sa evoluezi spiritual: "sa te trezesti la realitatea ca nu ai de ce sa suferi" sau "Suferinta poate fi calea catre maturitate spirituala, meditatie, intelegere a sinelui dar si deschidere catre nevoile celui apropiat sau nevoi personale. Uneori este nevoie sa depasesti acest impas pentru a atinge un alt nivel spiritual. Suferinta inseamna pregatire a sinelui ,,to be able to connect,,";

•    8,97% au descoperit ca sensul suferintei este acela de a te invata iertarea si compasiunea, de a te invata sa iubesti cu adevarat;

•    21,50% din subiecti au raspuns "Nu": "Suferinta nu are sens! Experimentarea ei lasa urme adanci si sensibilizeaza mult persoana in cauza. Un om care n-a suferit este mai puternic decat unul care a suferit si cu mai multe sanse de integrare sociala.";

•    10,25% au raspuns "Nu stiu" sau au dat raspunsuri vagi, imprecise.

•    Daca adaugam la ultimele 2 categorii si pe cei 2,56% care au dat raspunsuri defensive, din categoria " Te face sa devii mai precaut si mai putin implicat in relatiile viitoare pentru a nu mai suferi", obtinem un imens procent de 43,31% dintre subiecti care inca nu au reusit sa identifice un sens valid in suferinta. Si asta in conditiile in care 78,84% declara ca si-au vindecat ranile in proportie de peste 50%. Ciudat, nu? Dar sa vedem mai departe.

Ce am invatat din suferinta?

     La intrebarea: "Considerati ca ati invatat ceva din suferinta dvs.? Daca da, ce anume?" (intrebare deschisa),

•    13,46% dintre subiecti au raspuns ca au invatat sa se iubeasca, respecte si aprecieze mai mult pe ei insisi;

• 7,05% spun ca suferinta i-a invatat non-atasamentul, a oferi libertate, iubire neconditionata, fara asteptari si sa iubeasca mai mult: " Sa iubesc, sa daruiesc iubire, sa vad in oameni ceea ce este frumos, sa constientizez ca fiecare este unic si mai ales ca iubirea invinge orice, iubirea te inalta, iubirea te apropie de Dumnezeu";

•  6,41% afirma ca suferinta i-a ajutat sa se cunoasca mai bine (fata de 19,87% care, la intrebarea anterioara, au raspuns ca sensul suferintei este acela de a te ajuta sa te cunosti mai bine);

•    5,12% spun ca au invatat acceptarea suferintei ca pe o modalitate de evolutie: "Viata e o lupta continua si din greseli inveti.";

•    Procentul cel mai mare, 17,30%, este al celor care afirma ca, din pacate, suferinta i-a invatat sa iubeasca mai putin: sa fie mai precauti, mai rezervati in iubire, sau sa nu mai intre in relatie: "Am invatat ca nu imi mai trebuie niciodata."; "da!!!! ca toata lumea este la fel in strafundul sufletului si toti sunt niste egoisti si profitori."; "Sa fi bun e foarte bine, dar sa nu te arati mereu cat de bun poti fi, si cat de mult poti darui si iubi...".

•    Un procent aproape la fel de mare, 16,02%, afirma ca nu au invatat nimic, sau nu stiu, sau dau niste raspunsuri generale: "Cred ca nu am invatat nimic , acum sunt mai rea , mai egoista...";

•    Daca adaugam la ultimele doua categorii un procent de 9,61% care dau raspunsuri de evitare, minimalizare a suferintei ("...ca totul trece...", "sa nu mai pun totul la suflet"), da un procent de 42,93% de persoane care nu au invatat nimic sau au tras niste concluzii negative cu privire la ei si la ceilalti, fapt care nu-i ajuta deloc in evolutie si constientizare.

    Aceste raspunsuri imi dau mie indicii cu privire la existenta unor rani la acele sufletele. Rani...din iubire, desigur. Sau din neintelegerea ei. Sau din neintelegerea lectiilor pe care aceasta vrea sa ne invete. Acolo unde straluceste lumina constiintei - adica atunci cand constientizam si ne invatam cu adevarat lectiile, nu ce credem noi ca am invatat - acolo nu mai exista suferinta. ...Si totusi, 78,84% dintre subiecti au declarat ca si-au vindecat ranile in proportie de peste 50%. Oare? Tind sa cred ca, la o parte din ei, nu este altceva decat ascunderea lor sub pres, pentru ca dor prea tare. O dovedesc 42,93% din raspunsuri care nu reflecta in ele lumina constientizarii. Unde este suferinta, nu este adevar. Mai mult, unde nu e bucurie de viata, iubire si conexiune profunda cu ceilalti, nu e adevar.

Si totusi...ce am invatat din suferinta?

    Am invatat ca atasamentul nu e iubire;

              ca nimeni nu apartine nimanui si ca are dreptul sa-si foloseasca libertatea asa cum doreste, fara sa ne fie dator cu ceva;

                         ca adevarata iubire nu infloreste decat intre doua persoane libere, care se iubesc mai intai pe ele insele si care stiu astfel sa iubeasca ca niste imparati, daruind, nu ca niste cersetori, pretinzand;

                                ca iubirea este ceva ce se intampla, intr-un mod miraculos si neprevazut, dupa voia lui Dumnezeu, spre binele nostru suprem si nu dupa niste scenarii create de noi care, oricat de frumoase ar parea, nu ne ajuta in evolutia noastra spirituala;

                                             ca nu putem "pierde" pe cineva, pentru ca nu a fost "al nostru" niciodata, putem pierde doar relatia cu el, relatia pe care o avem aici, pe pamant, si asta pentru ca, in momentul de fata nu ne mai foloseste; in schimb, legatura si iubirea dintre sufletele noastre nu se va pierde niciodata; poate va fi nevoie pentru asta sa jucam rolul de "certati", dar cu cat vom aduce mai multa constientizare aici, cu atat va fi posibil un divort sau o despartire cu iubire;

                                                        ca de multe ori este necesar sa "pierdem" relatia cu cineva pentru a "castiga" o alta relatie mai potrivita pentru noi, pentru noul nivel spiritual la care am ajuns;

                                                                    ca pentru a echilibra Iubirea (feminin) este necesara indreptarea spre indeplinirea Misiunii personale, a propriei vocatii si pasiuni (masculin); aceasta este de altfel, si o foarte puternica modalitate de a iesi din suferinta din dragoste si, probabil, una din lectiile cele mai importante pe care le avem de invatat;

                                                                      ca nu este suficienta doar atitudinea mentala, ci este importanta si starea energetica in care te afli; este necesar sa ne pastram o stare de vibratie inalta tot timpul, o stare meditativa si detasata, de echilibru energetic, astfel incat sa nu picam in stari depresive, sa ne pastram centrarea in Aici si Acum; trebuie sa veghem in permanenta sa ne mentinem aceasta stare si pentru asta este nevoie de o practica zilnica prin care sa ne luam energie din Univers (si nu de la celalalt): meditatie, rugaciune, Reiki, Tai-Chi, etc. De asemenea, daca simtim ca partenerul ne cam "suge" de energie, sa-l conectam la Cer si sa-i trimitem iubire neconditionata din Sursa;

ca o relatie nu se poate mentine prea mult "la cote inalte" in lipsa unei 

stari vibrationale ridicate si a unei aspiratii inalte 

din partea ambilor parteneri, 

prin care sa-si proiecteze

Iubirea in Dumnezeu.

                                                                                   

ce mi-a soptit un inger al iubirii

 

     Iata ce mi-a soptit un inger al iubirii cu care m-am intretinut zilele trecute:

    - Ca indragostitii se afla intr-un fel de balon creat de ingeri si stau acolo indiferent de distanta fizica care ii separa. Acolo stau pentru o perioada determinata, ca intr-un "creuzet al dragostei", unde sunt supusi unor energii intense, pe care ei le resimt sub forma unor senzatii placute in tot corpul, chiar si atunci cand nu sunt unul langa altul. Cei doi sunt impreuna la un fel de "terapie intensiva", de unde ies transformati, imbaiati in iubire, transfigurati, poleiti cu energie divina pe care o raspandesc apoi peste tot in jurul lor;

    - Indragosteala nu se datoreaza polarizarii (dovada ca nu ne indragostim de orice barbat/femeie cu care avem o polarizare puternica), dar ea este un mecanism foarte important in tot acest proces energetic de transformare;

    - Nu poti fi decat intr-o astfel de bula, nu in mai multe simultan. De aceea, poti iubi mai multe persoane, dar nu poti fi indragostit decat de una singura.

    - Poti iubi o persoana si dupa ce a trecut perioada de "terapie intensiva". Atunci este examenul, cei doi sunt evaluati pentru a vedea cum pun in practica ceea ce au trait si experimentat, de data asta in afara "balonului".

            Daca ceea ce se intampla intre doi indragostiti arata cam ca in poza de mai sus, vazuti din afara ei arata asa:

Frumos, nu?

sotul meu nu m-a mai batut de mult...el nu ma mai iubeste

  Sorcova vesela,

Bataita cine vrea?

S-aiba-n cuplu sanatate,

Pace si fertilitate?

Tare ca piatra, iute ca sageata

Mi-este masculinitatea.

Batul mi-este inflorat!

Cum, nu-l vrei?

Dar vrei barbat!

iubirea din tarc

 Ce este energia feminina? Este cea care da viata, hraneste, sustine, iubeste....Cum? Prin inima ei si prin intregul ei corp...prin propria ei sexualitate. Aduce pe pamant energia divina a Manifestarii pline de splendoare si stralucire, este extaz si daruire.

...dar nu prea mult, sa nu deranjam pe cineva. Tipetele ei extatice sperie, nuditatea ei expusa revolta, deschiderea ei sexuala este considerata frivolitate si sanctionata. De la Maria Magdalena incoace, tantrica e tot una cu prostituata, si femeia-ofranda oferita barbatilor e tot una cu tarfa.





 Societatea a creat un tarc unde are voie sa se manifeste iubirea: si nu vorbesc aici numai de casatorie, ar fi banal...Iubirea libera? Desfranare! Libertatea iubirii? O, da, toti vorbim de ea!

mama pamant si tatal ceresc

 

     Femeia se impartaseste din energiile iubirii, conexiunii intre oameni si intre toate formele de viata, pe orizontala. Femininul este profund, adanc, tacut, lunar, umed, moale, intunecos....ca si vaginul unei femei. Acolo este iubire, fertilitate, viata....energiile Mamei Pamant.

       Barbatul aspira catre inalt, catre varfuri solitare unde el poate gasi pacea si libertatea. Masculinul este despre succes, excelenta, este solar, expansiv, ferm si vertical....ca si penisul unui barbat. El exprima energiile Tatalui Ceresc.

         Impreuna creeaza crucea existentei noastre, in acest dans al femininului si masculinului din fiecare dintre noi.

doar un pas a mai ramas

   Doar un pas a mai ramas. Doar un pas de la razboi la pace si de la frica la iubire. Cine sa-l faca primul? Barbatul? Femeia? Amandoi?

     Dar cum? 

     Nimeni nu a reusit vreodata sa treca o prapastie din doi pasi.

man is peace, woman is love

PEACE and LOVE!

 In profunzimile lor spirituale, barbatul este Pace, iar femeia este Iubire.    

     

Cum il traieste un barbat pe Dumnezeu? Ca stare de Pace, Claritate si Luciditate. El cauta realitatea ultima, Vidul, Nimicul. Constiinta pura. Creatorul.

Cum il traieste o femeie pe Dumnezeu? Ca stare de Iubire, Deschidere si Conexiune. Ea cauta realitatea ultima, Intregul, Totul. Energia pura. Creatia.

Cand un barbat si o femeie fac dragoste, cele doua universuri de unesc. Pacea cu Iubirea, Nimicul cu Totul, Constiinta cu Energia, Creatorul cu Creatia.

Din punct de vedere biologic, barbatul este foarte focalizat pe scopul sau, acela de a penetra mistreriosul univers feminin si a-si raspandi in el semintele creatiei, prin ejaculare. Acest scop si-l doreste cu ardoare si va face tot posibilul sa-l obtina cat mai repede, va angaja toata concentrarea, forta si determinarea de care este capabil.

Starea pe care o obtine dupa, este una de pace, liniste, descarcare de tensiuni. De vid. Telul a fost atins. Universul feminin a primit, plin de iubire, intentia sa creatoare. Barbatul a devenit un Creator.

 Aceasta stare va rodi apoi si in viata sa, oferindu-i relaxare, detasare, incredere, claritate, concentrare, precum si o capacitate crescuta de a crea si de a materializa lucruri in viata sa, de a-si indeplini misiunea sacra pe care a ales-o in aceasta viata. Nu intamplator se spune ca “In spatele unui barbat puternic, se afla o femeie la fel de puternica.” Da, o femeie puternica, dar o femeie puternica in iubirea sa. Cu cat iubirea femeii este mai puternica, cu atat barbatul va reusi sa-si manifeste mai plenar potentialul sau si sa dea lumii roadele creatiei sale. Un barbat puternic este un barbat iubit de femeia lui. 

Atunci cand face dragoste, o femeie este toata o explozie de energie...o curgere tumultoasa de senzatii....uitand de ea, pierzandu-se...in atingeri, sunete, imagini, mirosuri, gusturi, emotii, lacrimi, tipete, soapte, ras, plans, tremuraturi si zvarcoliri. Este energie, este manifestare plina de pasiune si stralucire. Este insasi viata, materia prima moale, fluida, care nu isi doreste altceva decat sa fie penetrata de constiinta masculina si sa i se dea o forma....sa fie deschisa, modelata, semanata ca un pamant roditor si inaltata la cer.

 Acest lucru o va face pe femeie ca in final sa se simta implinita. Daca la sfarsitul actului amoros, barbatul se simte gol, in vid, pace si claritate, femeia se simte plina, in iubire, desfatare si energie.

 Starea aceasta de va prelungi in viata femeii intr-o mai mare deschidere si iubire catre tot ce exista in jurul ei, facand-o sa-si exprime propria frumusete si energie in lume fara teama, hranind tot ce o inconjoara cu aceasta frumusete si iubire. Frumusetea este o energie divina. Frumosul, alaturi de Bine si Adevar, reprezinta una din valorile fundamentale ale omenirii, tocmai din acest motiv, ca este un tip de energie divina care sustine viata pe acest pamant. Toate femeile dupa ce fac dragoste sunt mult mai frumoase, pentru ca ele se conecteaza in mod automat la acest tip de energie, il iau si il aduc in lume cu generozitate.

 Bineinteles ca fiecare dintre noi, fie ca suntem barbati, fie ca suntem femei, avem si o parte masculina si una feminina. De aceea, chiar daca avem un partener sau nu, sau atunci cand facem dragoste, noi putem sa manifestam si energia sexului opus, astfel incat sa formam intreguri armonioase, constiente si iubitoare in acelasi timp.

             Peace and Love!

nu putem pierde iubirea

        Atunci cand credem ca putem pierde iubirea, nu numai ca ne departam de esenta vietii, dar putem cadea in cea mai neagra agonie.

       Nu putem pierde decat ceea ce avem. Avand senzatia ca "avem" sau "vom avea" ceva, pe cineva, asta va conduce, mai devreme sau mai tarziu la ideea ca "am pierdut" ceea ce aveam. Nu poti pierde iubirea, pentru ca ea este infinita, permanenta, eterna. Iubirea dintre doua suflete asa este. Ceea ce poti pierde este doar iluzia de posesie, atasamentul, dorinta de a te simti special, de a beneficia de atentia celuilalt...adica ceea ce numim noi "iubire" la nivelul acesta profan. Conectarea dintre doua suflete exista dincolo de toate acestea si dincolo de orice distanta care ii desparte si de orice timp care ar putea sa fie sau nu petrecut impreuna. Indiferent daca celalalt cade sau nu in iluzie, isi mai pastreaza sau nu conectarea cu iubirea fata de tine, iti mai acorda sau nu atentie, te respinge sau nu. Indiferent daca, poate tu alegi sa faci asta, conexiunea si iubirea profunda dintre suflete va exista etern.

            De aceea, este foarte important ca cei doi sa-si pastreze o stare de vibratie inalta, sa se conecteze, pe ei si/sau unul pe celalalt la realitatea ultima, sa-si trimita iubire neconditionata din Sursa unul altuia, mai ales atunci cand simt ca ii incearca o stare de nesiguranta, gelozie, dor/nostalgie, semn ca isi iau in serios rolul acesta mic de fiinta umana, neputincios, vulnerabil si dependent de iubirea celorlalti.

             De asemenea, ajuta in astfel de cazuri si aducerea de energie in centrul al treilea - Manipura - centrul de putere, locul unde simtim frica in caz de dezechilibru. Acest centru energetic coordoneaza activitatea organelor digestive - nu intamplator simtim "fluturi" in stomac, iar la nivel fizic pot aparea senzatii de durere, balonare, probleme intestinale, etc. Energie putem aduce in acest centru cel mai simplu prin intentie, prin atingerea cu palmele, respiratia in acest centru sau combinatii, sau Reiki pentru practicanti.

            Mai mult, conectarea cu misiunea noastra, cu vocatia si pasiunea noastra este in masura sa ne scoata din "rolul" marunt si din suferinta. Exercitarea si manifestarea vocatiei noastre in lume, nu numai ca ne distrage atentia de la suferinta (sa nu uitam ca ce hranesti cu atentia, deci cu energia ta, acela va creste), dar reprezinta si un excelent canal prin care curge energia divina in viata noastra si in lume.

divort cu iubire

        Divort cu iubire? Da. Atunci cand vom intelege ca fiecare am contribuit la creearea situatiei prezente, chiar si numai prin faptul ca am tolerat abuzul. Atunci cand vom intelege ca nu exista vina, ca partenerul nostru ne-a fost maestrul care ne-a ajutat sa invatam niste lectii pentru a creste in constientizare, iubire si compasiune. 

      Neale Donald Walsch spunea foarte frumos ca "poţi doar reuşi, nu poţi eşua. Eşecul este  imposibil; este o iluzie. Nimic nu este o nereuşită. Nimic. Totul mişcă  înainte povestea umană şi astfel procesul de evoluţie. Totul te înaintează  în cadrul călătoriei tale."

        Ne-am obisnuit sa credem ca daca relatia noastra s-a sfarsit inseamna ca a fost un esec. Mai mult, rescriem trecutul si ne imaginam ca totul a fost o minciuna, desi atunci, cand eram in "Aici si Acum" simteam iubire. Preferam sa modificam trecutul si sa negam ceea ce am simtit atunci, sa negam ca partenerul ne-a iubit, desi atunci am simtit asta cu toata fiinta, pentru a pastra intacta ideea ca "daca relatia noastra s-a sfarsit inseamna ca a fost un esec". Si daca asta ar fi o simpla prejudecata? Cum ar fi sa realizam ca despartirea nu este decat un pas firesc  spre urmatoarea treapta de evolutie? Ca fiecare relatie are viata ei, timpul ei si darurile ei nepretuite pentru noi? Ca a fost un adevarat succes in masura in care a reusit sa ne faca mai intelepti, mai constienti si mai plini de compasiune?