25 august 2010

Cancerul si Iubirea (Partea a II-a)

-->
Umbra cea mai intunecata este data intotdeauna de lumina cea mai puternica.
Asa s-ar putea sintetiza o posibila intelegere mai profunda a fenomenului cancerului, a sensului si rolului sau in lume si in viata fiecarui individ care are sau a avut parte de o astfel de provocare. De mare ajutor in a intelege aceste lucruri mi-a fost cartea lui Ruediger Dahlke, „Boala ca şansă”. Ruediger Dahlke este una dintre personalitatile cele mai importante in domeniul medicinei psihosomatice si al miscarilor legate de sanatate.
Pentru a vedea exact ce se intampla in organismul unui bolnav de cancer, tabloul este urmatorul: celulele care ani de zile au fost traumatizate (de stimuli mecanici, chimici sau fizici) si au suportat fara sa reactioneze, la un moment dat au o supra-reactie, se revolta si isi „ies din matca”, inmultindu-se in mod haotic, acaparand tot, agresand tot si consumand toate resursele celulelor din jur. Celula care ani de zile nu a comentat si a suportat totul cu stoicism, porneste o calatorie pe cont propriu, satisfacandu-si nevoia de crestere si autorealizare care a fost atat de neglijata in toti acesti ani, dar intr-un mod distructiv pentru celelalte componente ale sistemului si pentru ea insasi, in final.
Imaginati-va ca ceea ce am descris mai sus este trait de un individ, nu de o celula. De individul care are cancer si ale carui celule se comporta exact ca el. Ceee ce este in mare este si in mic, ceea ce este sus, este si jos, spune una din legile Kebalyonului. Daca in partea I a acestui articol am vorbit despre cancerul planetei Pamant si despre oameni-tumori, acum este momentul sa vedem ce se intampla in interiorul micro-cosmosului reprezentat de corpul uman si ce se intampla in general cu omul ca Univers de sine statator.
Cele doua faze ale vindecarii
Individul, chiar cu pana la opt ani inainte de a fi diagnosticat cu cancer, traieste, conform spuselor lui R. Dahlke, intr-o stare de supunere totala fata de o situatie data sau fata de norme, traditii, obisnuinte. Este ceea ce Wolf Buntig, psihiatru oncolog, numeste „normopatie”: respectarea neconditionată si inflexibila a normelor. Cercetarile din domeniul psihooncologiei arata – si experienta mea de peste 1 an si jumatate de lucru cu bolnavii de cancer poate sa confirme – ca, de regula, inainte cu cativa ani de declansarea cancerului, individul manifesta o stare de acceptare a unei situatii neplacute fara lupta, fara sa reactioneze, fara sa se revolte. Din dorinta de „a nu deranja” sau „supara” pe nimeni, de a nu incalca regulile sau normele de morala, pentru a evita un conflict, persoana accepta un rol de compromis in care nu se simte bine, se „sacrifica” pentru ceilalti, pentru copii, pentru parinti, pentru binele general, fara a fi un sacrificiu care innobileaza, ci unul acceptat impotriva vointei sale, ca o povara. El este placut de cei din jur pentru ca pare pasnic, echilibrat, dar de fapt el isi interzice singur dreptul la provocari, in consecinta, la propria evolutie. „Ceea ce poate să apară în ochii celor din jur drept o atitudine rezervată care e plăcută şi distinsă – spune R. Dahlke - poate să fie astfel în realitate o reprimare a impulsurilor vieţii şi în final o viaţă netrăită”.
Astfel, lectia principala de invatat a pacientului cu cancer, spune autorul, este aceea de a renunta la compromisuri false, la „calea de mijloc” si la mediocritatea calma. El trebuie sa gaseasca o cale prin care sa creasca, sa se dezvolte...sa invete sa spuna „nu”, sa-si simta si sa-si traiasca vointa egoista, sa se revolte impotriva regulilor rigide, sa-si acorde atentie lui inaintea celorlalti, cu alte cuvinte, sa-si descopere Eul. Dahlke spune ca atata timp cat nu va face asta, o vor face celulele canceroase in corpul lui.
Perceptia mea este ca este exact invers: ce e in mare e si in mic, ceea ce manifesta omul in exterior este si in interior. Din observatiile mele, care nu sunt foarte ample (necesita deci, o cercetare mai amanuntita), faza in care individul se revolta, atrage atentia, se lupta cu toata lumea, isi impune vointa egoista este faza care corespunde aparitiei si intensificarii simptomelor, ceea ce-l conduce la a merge la medic, unde i se da diagnosticul. Aceasta este totodata si prima faza de vindecare. Pentru ca, asa cum stim, in momentul in care se declanseaza simptomele, atunci incepe, de fapt, vindecarea.
Aceasta este doar prima faza; daca bolnavul se opreste aici, sansele lui sunt sa piara, distrugand in acelasi timp si totul in jur, exact cum tumora, extinzandu-se la nesfarsit, va pieri odata cu organismul pe care il agreseaza si secatuieste.
Faza a doua de vindecare este cea in care, potrivit lui Dahlke, individul constientizeaza ca drumul Eului duce la catastrofa (la fel ca si cel al reprimarii lui). Eul inseamna separare, separare de toti si de toate, si in final, moarte. Singura lui sansa este sa constientizeze ca TOTI SUNTEM UNA, ca ceea ce face celorlalti de fapt isi face lui insusi. Sa spulbere regulile mici, pentru a se adapta ORDINII mai mari (Legile Universului sau Vointa Divina). „Ambitiile indreptatite de autorealizare si de nemurire, spune autorul, pot culmina numai in cunoasterea spirituala ca singurul tel este SINELE, unitatea cu tot şi cu toate. Aceasta insa nu exclude nimic si pe nimeni si nu se poate dobandi pentru sine intr-un mod egoist.”
Si, tot el spune: „Este vorba de a gasi unitatea, nemurirea sufletului in sine insusi si de a recunoaste ca intregul este deja in individ, asa cum si individul este in intreg. Acesta este insa punctul final sau, de fapt, punctul central pe care numai IUBIREA ni-l deschide, ni-l face accesibil. Si acest lucru este deja simbolizat in evenimentul cancerului. Ca si IUBIREA, cancerul depaseste toate limitele, trece peste toate distantele, strapunge toate barierele, invinge toate piedicile; ca si IUBIREA, el nu se opreste in fata a nimic, se intinde peste tot si toate, patrunde in toate sferele vietii, stapaneste intreaga viata; ca si IUBIREA, cancerul aspira la nemurire, si ca si ea nu se teme atunci nici macar de moarte. Astfel, cancerul este realmente o IUBIRE scufundata în UMBRA.”
Concluzii
Problema pe care am analizat-o nu este numai a bolnavilor de cancer, ci a tuturor oamenilor. A oamenilor care confunda dragostea cu acel sentiment caldut de siguranta, a caror fericire este de fapt fatarnicie. Daca nu ai urmat etapele si succesiunea lor, nu ai cum sa ajungi la telul ultim. Nu poti sa ajungi sa-ti cunosti Sinele, daca nu ti-ai cunoscut mai intai Eul...nu poti sa atingi unitatea, daca n-ai experimentat separarea...nu poti sa spui DA vietii, daca nu ai stiut sa spui „nu” cand trebuia...nu vei ajunge la Lumina daca nu ai integrat Umbra.
...............................................................................................................................
„Astfel, fiindcă esti caldicel, nici fierbinte, nici rece, am sa te vars din gura mea” spunea Isus (Apocalipsa, 3, 16). Daca alegi sa fii „caldicel”, aceasta este calea mortii, nu a vietii.
Nu-ti poti permite sa fii „caldicel”...darama ziduri, ignora stavile, apropie-te mult si mult prea mult de altii...iubeste totul, risca totul... arunca-te in arena vietii pentru a o trai la maxim sau a muri...traieste-ti fiecare zi ca si cum ar fi ultima!

24 august 2010

Cancerul si Iubirea (Partea I)


-->
Cancerul este un fenomen care s-a raspandit in ultimii ani intr-un mod ingrijorator. Conform statisticilor, el reprezinta a doua cauza de deces a romanilor dupa bolile cardiovasculare.
La femei, forma de cancer cea mai raspandita este cancerul de san. Conform unui document al Parlamenului European, cancerul la san este principala cauza a decesului in randul femeilor cu varsta intre 35 si 59 de ani. Statisticile arata ca dintre opt femei care ar putea ajunge la 85 de ani, una face boala la un anumit moment din viata.
Ce ne indica acest lucru? Problemele din zona sanilor sunt legate de o functionare deficienta a Chakrei Inimii (Anahata), responsabila cu sentimentele, iubirea, bucuria. Dezechilibrul la nivelul acestui centru energetic al corpului uman (situat in centrul pieptului) produce, de asemenea, problemele de sanatate ale inimii si plamanilor. Cum era de asteptat, daca la femei forma de cancer cea mai raspandita si principala cauza de mortalitate in mediul urban este cancerul de san, la bărbaţi, pe primul loc al cauzelor mortalităţii prin cancer atât pentru mediul urban, cât şi pentru cel rural este neoplasmul bronhopulmonar. Mai mult, bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in Romania, iar mortalitatea prin boli cardiovasculare la 1.000 de locuitori situeaza Romania pe primul loc in Europa (conform OMS, in Romania, rata mortalitatii din cauza afectiunilor cardiovasculare este de 61% din numarul total de decese, fata de 37% in UE).
La nivel mondial, se estimeaza ca 17 milioane de oameni mor anual din cauza bolilor cardiovasculare. Daca e sa privim Pamantul din afara, cuprinzand spatiul si timpul, tabloul planetar arata cam asa: la fiecare doua secunde survine un deces ca rezultat al bolilor cardiovasculare, un atac de cord la fiecare cinci secunde si un atac cerebral la fiecare sase secunde; la fiecare trei minute, o femeie este diagnosticată cu cancer de sân, la fiecare 15 minute, o femeie moare din cauza acestei boli.
Planeta este plina de oameni cu inima ranita...Planeta sufera, ea insasi are inima ranita...ceea ce este in mare este si in mic, ceea ce este sus, este si jos, spune una din Legile Kebalionului. Pamantul este plin de oameni, barbati si femei a caror inima este inchisa si sufera din cauza prea multor abuzuri, respingeri, separari, indiferente. Barbati si femei care, fiind respinsi si abuzati, resping si abuzeaza la randul lor. Femei si barbati pentru care Deschiderea Inimii reprezinta singura solutie de vindecare autentica si definitiva.
Planeta Pamant are cancer
Ruediger Dahlke, in cartea „Boala ca sansa” arata ca Planeta Pamant se prezinta ca un organism invadat de cancer. La fel cum celulele canceroase se multiplica haotic, nerespectand nici un fel de granita, consumand fara scrupule toate resursele energetice ale celorlate celule din organism, la fel si oamenii, urmarind o rata cat mai mare de dezvoltare economica, consuma resursele Terrei intr-un mod iresponsabil. Si oamenii si celulele canceroase vor sa cucereasca lumea, sa supuna totul. Celulele canceroase isi trimit „misionarii” agresivi in cat mai multe zone din corp. Medicina le numeste „filiae” (lat. fiice) sau metastaze. Oamenii creeaza firme care au pretentia sa acapareze totul, procedand invaziv si fara scrupule, extinzandu-se in intreaga tara sau chiar in intreaga lume, fondand filiale, sucursale, agentii, reprezentante. Firme care vor sa fie prezente peste tot si sa controleze singure totul, scopul lor fiind acela de a-si elimina concurenta pentru a avea un profit cat mai mare.
Alte fenomene precum colonialismul sau dezvoltarea marilor metropole, a marilor industrii care „mananca” din peisajul inconjurator, exploatand si secatuindu-i resursele, amintesc de cresterea invaziva a cancerului. Din fericire, planeta noastra se apara de rasa umana agresiva, mai producand cate o calamitate naturala...
Eroarea de gandire decisiva a omenirii este aceeasi cu a celulelor canceroase. Nici unii nici altii nu-si dau seama ca secatuind totul in jur intr-un mod iresponsabil, castigul este pe moment, pentru ca in final, organismul va muri si, odata cu el, isi vor gasi si ei moartea.
Singura sansa a oamenilor este aceea de a intelege ca TOTI SUNTEM UNA...ca ceea ce facem altora de fapt ne facem noua...ca singura sansa de salvare este sa ne re-conectam cu natura, traind in armonie cu mediul inconjurator...sa ne luam energia din Sursa, permitand Iubirii divine sa ne hraneasca, pentru a nu mai fi nevoie sa-i secatuim pe altii sau lucrurile din jurul nostru...sa ne re-conectam prin IUBIRE la toate lucrurile si fiintele cu care impartasim existenta in acest spatiu, prin iubire adevarata, lipsita de dependente, sa ne BUCURAM impreuna de viata...sa ne re-conectam prin Inima la Inima Planetei Pamant – Recunostinta vesnica!

Ca un mic exercitiu, iti sugerez ca timp de 5 minute, zilnic, stand relaxat cu ochii inchisi, sa iti imaginezi ca Pamantul are o inima si ca te conectezi cu ea prin inima ta...sa transmiti iubire si recunostinta de la inima ta catre inima planetei Pamant. Senzatia pe care o simti este fantastica, te incarci instantaneu cu energie si simti o iubire mai mare decat daca te-ai gandi la cele mai dragi fiinte din viata ta.